Biban la tigaie cu broccoli şi vinegretă de lămâie

Ingrediente

2 fileuri, de 140g fiecare
un broccoli mic
o portocală
6 linguri de ulei de măsline
4 linguri de capere mici
6 fileuri de anşoa, mărunţite
o lămâie

Mod de preparare

• 1. Înainte de a începe gătitul propriu-zis, se pregătesc toate ingredientele. Se taie fileurile de biban astfel încât să aibă aceeaşi formă, apoi se crestează pielea până ajungeţi la carne, de 5-6 ori, la distanţă de 1 cm. Se lasă deoparte.
• 2. Se taie portocala – se înlătură vârful şi partea de jos, se curăţă de coajă şi de membrană. Separaţi segementele şi stoarceţi sucul din resturi într-un bol. Se taie inflorescenţele de la broccoli în buchete de mărime medie.
• 3. Pentru prepararea salatei calde de broccoli, buchetele se pun pentru un minut într-o oală cu apă fiartă, sărată, pentru o consistenţă al dente. Se pune o tigaie pe foc şi imediat ce broccoliul este gata, se scurge şi se aşază în tigaie pentru a elimina lichidul rămas.
• 4. Se opreşte focul şi se pun feliile de portocală peste broccoli. Se amestecă câteva momente, cât să se încălzească şi portocala, apoi se pune totul într-un bol şi se adaugă sucul de portocale şi 2 linguri de ulei de măsline. Se asezonează cu piper şi un vârf de sare, apoi se lasă deoparte.
• 5. Se curăţă tigaia şi se prăjesc fileurile. Se lasă să se odihnească pe o farfurie caldă, cu pielea în sus, şi se stropeşte cu sosul cald din tigaie.
• 6. Pentru un peşte perfect prăjit în tigaie. 1 Peştele trebuie să fie la temperatura camerei şi doar înainte de a-l prăji se asezonează cu puţină sare şi piper. 2 Se încinge bine o tigaie de teflon cu 2 linguri de ulei. Se aşază fileurile în tigaie, cu pielea în jos. Imediat ce le puneţi în tigaie, apăsaţi fiecare fileu cu degetele sau cu o altă bucată de peşte ca să nu se arcuiască. 3 Se lasă peştele în tigaie la foc mic pentru 3-4 minute, până se observă că este aproape pătruns, iar pielea devine crocantă şi frumos colorată. 4 Se întorc fileurile, se prăjesc şi pe partea fără piele pentru 2 minute, având grijă să acoperiţi din când în când peştele cu uleiul din tigaie.
• 7. Se pun 2 linguri de ulei în tigaie şi se dă la foc iute. Se adaugă capere şi anşoa şi se călesc până devin crocante. Se rade coaja de lămâie deasupra şi se stoarce jumătate din lămâie. Dacă nu este destul sos pentru ambele porţii, se mai adaugă ulei.

• 8. Pentru un aspect profesionist: 1 Se aşază buchetele de broccoli într-un cerc, pe două farfurii calde, astfel încât tulpinile să fie îndreptate toate spre interior. 2 Se pun feliile de portocală peste broccoli şi se stropesc cu sosul care a mai rămas în bol. 3 Se aşază cu atenţie fileul de peşte peste broccoli şi portocală, încercând să nu se strice cercul deja aranjat. 4 Se aşază cu lingura capere şi anşoa pe lângă peşte, turnând sosul din tigaie peste şi pe lângă peşte. Se serveşte imediat.

Crispy Salmon

Scutul antirachetă, criticat de Franţa, Rusia şi Ucraina la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti

Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacităţii defensive a scutului antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi la Deveselu, afirmând că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice.

Intervenţia lui Boucheron a urmat unei prezentări pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o făcut-o asupra scutului antirachetă.

Parlamentarul francez şi-a exprimat îndoieli faţă de eficacitatea sistemului antirachetă, afirmând că, mai ales în contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi direcţionate către alte mijloace militare, care, în opinia lui, ar avea o capacitate ofensivă mai mare.

"Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»", a spus Boucheron.

Răspunsul lui Aurescu a fost că sistemul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.

Secretarul de stat român a fost, ulterior, întrebat de un oficial rus, Azarov, dacă România consideră că sistemul de apărare antirachetă este unul european sau doar o parte a celui american şi dacă România a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA pentru amplasarea scutului.

Răspunsul lui Aurescu a fost că decizia de amplasarea scutului la Deveselu a fost transparentă, România informând Rusia despre această hotărâre.

Secretarul de stat român a mai afirmat că suspiciunea nu poate caracteriza relaţia dintre Rusia şi NATO, Alianţa considerând Rusia ca un partener şi nu ca o ameninţare sau un inamic.

Şi reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.

Aurescu a precizat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, în condiţiile în care în alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, aparţinând de Ucraina, sunt detaşate trupe ruseşti mai numeroase.

"Imediat după ce am decis să răspundem ofertei SUA să devenim parte a proiecului scutului antirachetă, am notificat toţi vecinii, inclusiv Ucraina. Pe teritoriul României vor fi 150 de oameni, ceea ce nu va reprezenta o ameninţare la echilibrul geopolitic, pentru că sunt trupe mai numeroase în Marea Neagra, în Crimeea, spre exemplu", a declarat Aurescu.

Oficialul român a spus că, deşi Ucraina şi-a exprimat, iniţial, interesul în colaborarea în sistemul antirachetă, şi-a schimbat opinia, tatonând Rusia pentru o eventuală conlucrare cu sistemul de apărare similar al Moscovei.

El a adăugat că interesele Ucrainei de avea consultări cu România, inclusiv pe tema amplasării scutului antirachetă la Deveselu, vor fi discutate în acest an, când ministrul român de externe va vizita Ucraina.

Aurescu a spus că "dilema" Ucrainei, dacă să colaboreze cu NATO sau cu Rusia pentru construirea sistemului antirachetă ar putea fi rezolvate şi de discuţiile dintre Rusia şi NATO, care ar putea ajunge la un parteneriat până la summitul NATO din mai 2012, de la Chicago.

Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din R.Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare.

Pe de altă parte, secretarul asistent adjunct al Departamentului Apărării al SUA, Bradley Roberts, a subliniat că scutul antirachetă cu baze în Polonia şi România nu va fi eficient, de exemplu, împotriva unor eventuale atacuri nucleare din Iran.

Oficialul american a subliniat că, în astfel de cazuri, scutul antirachetă poate fi privit şi ca mijloc de descurajare, ca o parte a unui a sistem de apărare complex.